Circulaţia mică

Circulaţia pulmonară începe în ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare care transportă spre plă­mân sânge cu C02.

Trunchiul pulmonar se împarte in cele două artere pulmonare, care duc sângele cu C02 spre reţeaua capi­lară din jurul alveolelor, unde îl cedează alveolelor care-l elimină prin expiraţie. Sângele cu 02 este colectat de venele pulmonare, câte două pentru fiecare plămân. Cele patru vene pulmonare sfârşesc în atriul stâng.

Circulaţia mare

Circulaţia sistemică incepe in ventriculul stâng, prin artera aortă care transporta sângele cu Oz şi substanţe nutritive spre ţesuturi şi organe. De la nivelul acestora, sângele încărcat cu C02 este preluat de cele două vene cave care îl duc in atriul drept (fig. 88).

Sistemul aortic

Este format din artera aortă şi din ramurile ei, care irigă toate ţesuturile şi organele corpului omenesc.

Sistemul aortic incepe din ventriculul stâng cu aorta ascendentă, din care se desprind cele două artere coro­nare. După ce urcă 5-6 cm, se curbează şi formează arcul aortic, care se continuă cu aorta descendentă, sub- împârţită în toracalâ şi abdominală. Terminal, aorta ab­dominală se bifurcă în arterele iliace comune, stânga şi dreaptă.

Ramurile arcului aortic

Dinspre dreapta spre stânga, din arc se desprind trunchiul brahiocefalic, artera carotida comună stângă şi artera subclavicularâ stângă. Trunchiul brahiocefalic se împarte apoi în artera carotidă comună dreaptă şi artera subclavicularâ dreaptă. Ambele artere carotide comune, stângă şi dreaptă, urcă la nivelul gâtului până în dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid, unde se bifurcă în artera carotidă externă şi internă. La acest nivel există o mică dilataţie, sinusul carotic (carotidian), bogată în receptori.

Artera carotidă externă irigă gâtul, regiunile occipita­lă şi temporală şi viscerele feţei. Artera carotidă internă pătrunde în craniu, irigând creierul şi ochiul. Arterele subclaviculare ajung de la originea lor până in axilâ, un­de iau numele de artere axilare. Din arterele subclavicu­lare se desprind: artera vertebrală, care intră în craniu prin gaura occipitala, unde se uneşte cu opusa, partici­pând la vascularizaţia encefalului, şi artera toracica inter­nă, din care iau naştere arterele intercostale anterioare.

Artera axilarâ vascularizeazâ atât pereţii axilei, cât şi peretele anterolateral al toracelui şi se continua cu artera brahială care vascularizeazâ braţul. La plică cotu­lui, artera brahială dă naştere la arterele radialâ şi ulnarâ, care vascularizeaza antebraţul. La mână se formează arcadele palmare, din care se desprind arterele digitale.

Ramurile aortei descendente Aorta descendentă toracică dă ramuri parietale şi viscerale. Ramurile viscerale sunt arterele bronşice, pericardice şi esofagiene.

şi viscerale. Ramurile viscerale sunt trunchiul celiac, artera mezenterica superioara, arterele renale — stângă şi dreapta —, arterele testiculare, respectiv ova- riene— stângă şi dreaptă —, şi artera mezenterica infe­rioară. Trunchiul celiac se împarte în trei ramuri — sple­nică, gastrică stângă şi hepatică — şi vascularizeazâ stomacul, duodenul, pancreasul, ficatul şi splina. Artera mezentericâ superioară vascularizeazâ jejuno-ileonul, cecul, colonul ascendent şi partea dreaptă a colonului transvers. Artera mezentericâ inferioară vascularizeazâ partea stângă a colonului transvers, colonul descendent sigmoidul şi partea superioară a rectului.

Ramurile terminale ale aortei

Arterele iliace comune — stângă şi dreaptă —, ajun­se la articulaţia sacro-iliacâ, se împart fiecare în artere iliace externă şi internă.

Artera iliacâ externă iese din bazin şi ajunge pe faţa anterioară a coapsei, devenind arteră femurală, care irigă coapsa. Se continuă cu artera poplitee, care se află în fosa poplitee (faţa posterioarâ a genunchiului). Ea se împarte în două artere tibiale: L artera tibialâ anterioară irigă faţa anterioară a gambei şi laba piciorului şi se ter­mină prin artera dorsală a piciorului, din care se desprind arterele digitale dorsale; 2. artera tibialâ pos terioarâ irigă faţa posterioarâ a gambei şi, ajunsă în regiunea plantară, se împarte în cele două artere plan­tare, interna şi externă, din care se desprind arterele digitale plantare.

Artera iliacâ internă are ramuri parietale pentru pe­reţii bazinului şi ramuri viscerale pentru organele din bazin (vezică urinara, ultima porţiune a rectului) şi orga­nele genitale — uter, vagin, vulvă, prostată, penis.

Sistemul venos

Sistemul venos al marii circulaţii este reprezentat de douâ vene mari: vena cavă superioară şi vena cavă inferioară.

Vena caua superioara. Strânge sângele venos de la creier, cap, gât prin venele jugulare interne, de la membrele superioare, prin venele subclaviculare, şi de la torace (spaţiile intercostale, esofag, bronhii, pericard şi diafragm), prin sistemul azygos.

De fiecare parte, prin unirea venei jugulare interne cu vena subclavicularâ, iau naştere venele brahiocefa- lice stângă şi dreaptă, iar prin fuzionarea acestora se formează vena cavă superioară.

Vena subclavicularâ continuă vena axilarâ care strân­ge sângele venos de la nivelul membrelor superioare. Sângele venos al membrelor superioare este colectat de douâ sisteme venoase. unul profund şi unul superficial.

Venele profunde poartă aceeaşi denumire cu arte rele care le însoţesc.

Venele superficiale, subcutanate, se găsesc imediat sub piele şi se pot vedea cu ochiul liber prin trans­parenţă, datorită coloraţiei albastre. Ele nu însoţesc arterele şi se varsâ in venele profunde. La nivelul lor se fac injecţii venoase.

Vena caua inferioara. Adună sângele venos de la membrele inferioare, de la pereţii şi viscerele din bazin, de la rinichi, suprarenale, testicule, respectiv ovare, de la peretele posterior al abdomenului (venele lombare), cât şi de la ficat (venele hepatice). Vena cavâ inferioară se formează prin unirea venei iliace comune stângi cu cea dreaptă. La rândul ei, fiecare venă iliacâ comună este formată prin unirea venei iliace externe cu vena iliacâ intemâ. Vena iliacâ internă colectează sângele de la pereţii şi viscerele din bazin.

Vena iliacâ externă continuă vena femurală care strânge sângele venos de la nivelul membrului inferior. Ca şi la membrul superior, se disting vene superficiale şi vene profunde (cu aceleaşi caracteristici).

Vena cavâ inferioară urcă la dreapta coloanei verte­brale, străbate diafragma şi se termină în atriul drept O venă aparte a marii circulaţii este vena portă, care transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe nutri­tive rezultate în urma absorbţiei intestinale. Ea se for­mează din unirea a trei vene: mezentericâ superioară, mezentericâ inferioară şi splenică.